Poveste de viata II

Vacanta de iarna venise. Vanesa a petrecut un Craciun frumos in familie. A fost fericita, dar mai ales surprinsa. Nu se astepta sa fie in stare sa se trezeasca si sa petreaca alaturi de parintii, bunicii si rudele prezente.

Dupa Craciun grijile apareau din nou. Simtea cum toata lumea ii vrea raul, cum toti si-au propus sa-i distruga toate sperantele si visele.

Mark intervenea din nou, iar unii colegi, fara sa-si dea seama, o faceau pe Vane sa se simta rau. Atunci ea isi amintea de Iustin. Nu stia daca ii lipseste el sau momentele cu el, dar tot ce stia era faptul ca ii lipsea apropierea lor de demult. Vroia sa fie din nou frati sau chiar mai apropiati...

Ii era dor, dor de el, de momentele frumoase pe care le petrecusera impreuna. Ii era cel mai dor acum, in momente de tristete in care nu avea pic de liniste.

Avea insa un gram de egoism in ea. Parca ii era dor sa se simta protejata, aparata de un frate mai mare, nu ii era dor de el.. Nici ea nu stia asta. In mintea ei era o confuzie totala.

Noaptea abia adormea. Incerca sa se gandeasca cum l-ar putea avea pe Iustin din nou langa ea.

Dar, chiar daca era putin egoista, Vanesa nu era o fata rea, dimpotriva. Era o fata cu sentimente foarte frumoase dar si cu o boala incurabila numita DEPENDENTA. Aceasta boala a dus la multa suferinta pentru Van, dar din care ea vroia sa iasa. Nu stia cum, dar totusi isi facuse un mic plan.

                                    -va urma-