About me

Fotografia mea
Romania
Un suflet vesnic vesel.

30 noiembrie 2011

intai decembrie doua mii unspe

Maine va fi intai decembrie[mult asteptata zi de intai decembrie], pe langa faptul ca maine se implinesc ogramada de ani de cand ne-am unit noi toti e prima zi de iarna. Si n-am degand sa o petrec atat de monoton, cum petrec alte zile. Nu, maine, fie ca voi avea, fie ca nu cu cine sa ies, asa cum am planificat inca de ieri voi iesi afara, chiar si de nebuna. Pe langa meditatia de la ora opt zero zero[dimineata] , voi iesi undeva. Nu pot sa stau in casa de ziua asta, nu pot. :(

28 noiembrie 2011

Vreau un capuccino.

Dar deabia miercuri il voi putea savura, privind pe disney chanel. :))
Dar adevarata cana de capuccino va fi savurata in vacanta de iarna, adica dupa 23 decembrie, atunci va avea acel gust bun bun. Cand afara vor fi temperaturi foarte joase iar in casa acea caldura insuportabila dar care miroase a brad, a cadouri si a Craciun.
Si astfel, eu sfarsesc ultima postare de azi. Ne mai auzim maine seara! Noapte buna!
P.S. Oare cand va ninge in Oltenia ? :(

Romania de astazi

Profa de latina intra in clasa vorbind la telefon. Arunca catalogu' pe catedra si se plimba prin clasa o juma' de ora vorbind la jaful ei [Iphone 4]. Profa de engleza ne pune sa invatam engleza pana saptamana viitoare, si se scuza ca nu ne-a explicat-o asa cum ar fi trebuit. Iesim din scoala, paznicu'[badiguard'] le face avansuri catorva fete de la a8a, si e trecut de 40 de ani. Doi insi de etnie rroma stau in fata scoli cu tigara'n gura incercand sa agate o fata de la a6a. O ingura de cateva ori cu masa si dupa ii pun mana pe cur. Fata striga dupa ajutor dar nimeni nu ii sare in ajutor. Dar..., vine fostul ei gagic. Se duce la aia, le da doi pumni, aia o ia la fuga, fuge si aia, ala ramane singur. Si-a pierdut bietu' om timpu cu o panarama.
Mergem spre casa, alti cativa insi de etnie rroma dau sa ne conduca. Tot drumu dau cu biscuiti in noi si ne fac avansuri, pana il apuca' pe unu bazdacurile si ii injura. Si sa vezi ce iasa. Pumni, palme, picioare, ochi scosi si lista poate continua, cine crezi ca a ramas sa vada ce a urmat? Am luat-o la fuga. Si dusi am fost. :)
Poveste ce se bazeaza atat pe fictiune cat si pe realitate.

26 noiembrie 2011

Eu ce am?

N-am nimic. In schimb tu ai tot ce ti-ai putea dori. Ai o viata inainte, un viitor, ai prieteni, ai persoane care tin la tine si care se ingrijoreaza de tine. Ai tot, dar nu vezi nimic din ce ai.
Eu, mai, eu ce pot sa zic? Eu n-am nimic din tot ce ai tu dar nu ma mai plang?
Tu sti cum e sa traiesti stiind ca intr-o zi e posibil sa nu mai fi la fel, sanatos..?
Nu sti. Daca ai sti, ti-ai pretui si mai mult viata.

Imi pare rau,...

De multe ori iubirea nu este impartasita, de cele mai multe ori , dintre cei doi , macar unul sufera. Eu sunt norocoasa, de data asta nu voi suferi, dar nu pot spune ca ma bucur. Nu. Imi pare rau ca nu pot impartasi sentimentele alea frumoase oamenilor buni la suflet, imi pare rau ca ma indragostesc mereu de persoana nepotrivita. As vrea sa schimb asta la mine, dar din pacate asta e unul din lucrurile alea imposibil de rezolvat, cel putin acum. As vrea sa te vad asa cum l-am vazut pe el candva, perfect. Dar nu pot. Asa ca, daca te incapatanezi sa imi intri pe sub piele te vei alege cu o cazatura puternica, cu un vis spulberat si cu inima ranita, fiindca eu nu-ti pot oferi mai mult decat o simpla prietenie. >:d<

25 noiembrie 2011

INCA sunt un copil normal.

Asta conteaza. Nu stiu de ce sunt asa pesimista, eu care traim doar din vise si iluzii candva. :( Dar gata, de azi nu voi mai pune la suflet vorbele. Voi incerca sa iubesc toate persoanele care tin la mine, toate. Voi incerca sa nu mai fac rau. Voi iubi totul, poate poate candva roate se va intoarce.

23 noiembrie 2011

Colegi...

Va spun eu, colegi ca ai mei nu veti gasi niciodata. :(
Nu sunt cei mai buni si nici cei mai de treaba, dar stiu sa ma faca sa zambesc mereu.
Insa, exista si mici exceptii.
Un coleg si o colega. Au ceva cu mine. Si mereu vor sa ma scoata din sarite, insistand cu o porcarie chiar daca stiu ca sunt penibili. OK. Nu sunt perfecta, dar voi sunteti. ;)

7 luni fara tine

Si tot nu te-am uitat. Nu te voi uita. NICIODATA!
Sper doar ca, intr-o buna zi ma vei ierta si vei avea din nou incredere in mine. :*

22 noiembrie 2011

Prima iubire nu se uita niciodata!

Si n-am degand sa renunt. Voi astepta doar, momentul potrivit pentru a actiona, iar daca momentul nu se iveste prea curand, voi actiona oricum.

21 noiembrie 2011

Tu!

Mersi ca ma ma faci sa zambesc.
Mersi ca apari in viata mea ca o raza de soare pe cerul plin de nori.
Te iubesc. Te voi iubi chiar daca nu va fi nimeni de acord, mereu!

20 noiembrie 2011

Chestie :)

Ce noroc au unele fete de baieti frumosi. :))
Insa, nu cred ca se poate numi noroc. Adica, sa se cupleze cu un baiat fara sa stie macar lucrurile esentiale despre el.
Ok, o fi frumos, "mumozitate", "pufoshenie" dar oricat..
Daca te trezesti apoi ca e un pervers ? Ce faci? O iei la fuga?

19 noiembrie 2011

capitolu' 4

Jasmine se "indragostise" de tot ce tinea de medicina, dar era prea devreme sa isi faca astfel de vise. Ceva timp a fost confuza pentru ca nu stia ce va fi, si isi dadea seama ca nu o atragea nimic legat de medicina, de biologie sau de a vindeca oameni, dar ar fi fost in stare sa faca nebunia de a merge la medicina chiar daca nu ii placea ceea ce avea sa faca, dar credea in superstitii si in coincidente, mai ales dupa acea noapte ce avea sa o marcheze.
In urmatoarele saptamani, Jass isi dadea seama de adevarata ei menire. Ii placea sa ajute oamenii, sa lupte impotriva nedreptatii, se opunea discriminarii si isi apara colegii mereu. Cauta adevarul si nevinovatia. Dar ii parea rau ca nu o atragea si cealalta parte, vindecarea oamenilor. Era confuza, dar hotarata sa isi sacrifice viitorul pentru a se vindeca, chiar daca stia ca se putea imbolnavi mental fiindca nu a facut meseria care'i placea.
La un moment dat a vrut sa renunte la ideea de a cerceta medicina.. Chiar daca era la o varsta fragila, Jass vroia cu orice pret sa-i placa tot ce tine de medicina, vroia sa nu se razgandeasca, sa fie medic, sa cerceteze boala ei si sa gaseasca un tratament. Credea ca va face o fapta rea daca nu va da la medicina, ca se va opune destinului si isi va pierde viata. Acea noapte o obseda pe Jasmine, o face sa nu gandeasca limpede.

:(

Mi-e destul de greu sa merg inainte acum, sa pasesc hotarata la drum. Sa las in urma vorbe ce mi-au ramas intiparite in minte. Sa uit momentele grele de pana acum si sa zambesc.
Dar am o speranta, o vaga speranta ce ma tine in viata. Refuz sa cred ca-mi cunosc viitorul.. Nu. Nu pot sa accept ideea ca m-am nascut eu, tocmai eu ca sa am un viitor atat de crud. Nu. Nu eu. Imposibil. Dupa atatia ani in care frica, teama, teama de a nu fi integrata undeva, complexele m-au facut un om slab, sensibil la vorbe, dar puternic in fata problemelor. Recunosc, niciodata nu am luat in piep problemele, am preferat sa ma fac ca nu vad si ca nu aud ce se petrece in jurul meu. Am prefereat sa raman inchisa intr-un glob al meu. Si sincer, de multe ori prindeam curaj si vroiam sa ies, dar cand ajungeam la realitate ma speriam, groaza ma cuprindea, amintirile patrundeau in mine si ma trimiteau in lumea mea. Dar, chiar daca traiam in lumea mea, nu am avut o viata frumoasa. Cel mai de pret lucru pe care cred ca noi il avem este sanatatea, ei uite , mi-e mi-au luat-o, din vina mea...Si acum sufar, si plang, dar nimic nu mai e de facut. Dar uite, traiesc, mai vad, mai aud, am doua picioare, doua maini, un cap, un gat. Le voi avea mereu, dar oare vor mai functiona?

17 noiembrie 2011

O viata de cacat.

Am cautat mereu sa ies din aceasta lume. Am incercat sa lupt cu ea, dar nu mai pot. E prea dura, e prea rea. E prea multa ura, suntem prea ranchiunosi. Am incercat sa ma schimb chiar daca stiam ca imi va fi foarte greu. Am incercat sa-mi schimb modu' de viata, de gandire pentru a ma putea integra. Nu am reusit sa schimb nimic, doar am suferit, am plans, dar n-am regretat nimic. I-am respectat pe altii, insa am primit in schimb un fel de "caramida" in cap. In schimb voi, v-ati pus in cap sa-mi stricati toata viata ce mi-a mai ramas. Sper sa reusiti. Oricum, sunt doar o pacoste, un om fara rost, mi-ati face un bine distrugandu-ma odata. Va multumesc!

Trebuie sa...

fiu optismista, stiu.
Daca nu sunt mie nu-mi e bine.
Daca nu gandesc pozitiv ce se intampla? Nu mai am nicun sens pe aces pamant, practic incetez sa sper, sa visez..
Nu stiu, altcineva in locul meu ar fi renuntat de mult la lupta.
Nu poti sa te lupti cu destinul, sa te confrunti cu el la fiecare pas. La un moment dat cineva va pierde, iar eu stiu ca voi fi aceea..

14 noiembrie 2011

10 Vise marete, ce pot fi doar vise, nu realitate, dar nu costa nimic sa visezi.

-as vrea sa am 10 perechi de UGG-uri.[ghetute]
-as vrea sa fiu perfect sanatoasa
-as vrea sa am cativa prieteni adevarati
-as vrea sa am doi parinti care sa ma lase sa fac ORICE
-as vrea sa am un frate
-as vrea sa am puteri supranaturale, sa ma pot face invizibila si sa citesc ganduri
-as vrea sa am un jeep, dar din pacate m-am ales cu o buburuza
-as vrea sa am un laptop roz si un telefon roz
-as vrea sa nu mai existe discriminari intre oameni
-as vrea sa existe dreptate, cel putin la colt de strada

Nu sunt un geniu.

Ce nu intelegi?
Nu stiu mai mult de atat. Nu sunt perfecta, nu stiu si punct.
Crezi ca daca ei par de nota cinspe chiar e asa? Aparentele insala, mami.
Daca ai vrut un geniu trebuia sa-i faci pa ei.
Asa ca, te rog, nu-ti mai face atatea iluzii. Sunt un copil normal, nu un tocilar.!
De ce vrei sa fiu un genial daca nu ma duce atata capu'? N-am talent. Ce? Voi ati fost mai culti decat mine? Ma insel...

12 noiembrie 2011

S-a terminat. Nu-mi pare rau.

E mai bine asa. E mai bine sa pui stop unei prietenii fara cutite, decat cu palme. E mai bine. Oricum nu era o cine stie ce "prietenie". Am prieteni si mai buni ca tine. Dar tu ai grija, fara mine nu insemni mare lucru. :))
P.S: nu stiti la ce ma refer . >:d<

11 noiembrie 2011

Cine te place cu adevarat nu va renunta la tine dupa primul refuz.

Dar, din  nefericire, de multe ori noi placem pe cineva care nu ne impartaseste sentimentele, sau suntem placuti de cineva cu care nu vrem sa avem de-a face. Mie una imi pare sincer rau daca nu m-am exprimat in cel mai corect mod, dar chiar sunt trista fiindca trebuie sa spun un NU ce nu este inteles. Iar apoi sa fiu din nou martora unor umilinte jalnice. Nu stiu daca a inteles cineva ceva din ce am scris dar, nu pot sa fiu mai clara de atat :(
Imi pare rau ca in multe cazuri e asa. E nasol sa vezi in fiecare zi astfel de cazuri si sa vezi cum s-a ajuns. Oricum, vreau sa cer scuze unor persoane dragi mie, fiindca "m-am jucat" cu ei o vreme din cauza fricii. Pur si simplu mi-era teama sa le spun NU, finndca nu vroiam sa fie tristi. Oricum, acum le-a trecut indragosteala , dar nu amandurora :( , si sper sa ma fi iertat.

10 noiembrie 2011

Noroc.

Inca odata mi-am dat seama ca norocul e cel care ne pozitioneaza undeva. Nu pot sa spun ca sunt foarte norocoasa, dar miercurea sunt cea mai norocoasa. Da, asa ca pot sa spun ca ma avut cea mai buna zi. Pe langa doua note de 10 pe care le-am luat si un 8 la fizica, am avut o zi super.
Am simtit inca odata ca cineva acolo sus ma iubeste si tine cu mine, iar asta e cel mai important.
Recunosc, nu a fost o zi perfecta, dar ce nu s-a intamplat inseamna ca nu s-a intamplat cu un scop, poate asa e mai bine.

08 noiembrie 2011

Sperante. Vise. Amintiri. Teama.

Mi-e dor de zilele noastre, mi-e dor sa zambesc din toata inima, mi-e dor de momentele alea frumoase, mi-e dor... Pot sa spun ca, sufar de dor.
Dar totusi, am atatea sperante, ce sper ca nu se vor pierde vreodata. Si spun asta pentru ca am atatea amintiri frumoase pe care vreau le retraiesc. Dar aici apare teama, ce sper ca o voi invinge intr-o zi...
E un joc complicat viata asta, iar daca nu-i gasesti solutia risti sa pierzi tot ce ai sadit pana in acel moment.
Dar totusi sper ca intr-o zi, dupa atatea zile si momente umbrite de teama si alti factori negativi, va iesi soarele in sfarsit.

04 noiembrie 2011

Imi place sa ma joc cu nervii tai..

Imi place sa ma joc cu tine, dar nu chiar atat de dur.
Imi place sa fiu dificila, sa te stresezi sa-mi fi pe plac.
Imi place ca nu te dai niciodata batut.
Imi place ca nu te saturi de mine.
Imi place sa te alint, sa vad cum ti se face inima cat un purice.
Imi place sa plec si sa te las singur cand imi dau seama ca nu esti pentru mine.

03 noiembrie 2011

Be happy.

Gandeste pozitiv. Se spune ca daca vei fi pozitiv vei alunga spiritele rele. Zambeste, bucura-te ca traiesti, ca ai o viata inainte. Ca iti poti creea un viitor, ca defapt ai tot dar pana acum nu ai vrut sa crezi asta. Fi deschis, lumea te va vedea o persoana mult mai prietenoasa, fericita, iar daca nu reusesti sa intri pe sub pielea lor, nu te stresa. In viata nu conteaza cantitatea prietenilor, ci calitatea. Asa ca, be happy!

Ti-am zis, ma fac fericita lucrurile marunte.

Ma face sa zambesc o privire, un zambet. Imi binedispune ziua un "Bravo", o vorba buna, o mana pe umarul meu.
Stiu, poate sunt prea prea, dar asa sunt. Mult prea sensibila pentru lumea asta.
Am suferit mult pentru ca sunt asa , am incercat sa ma schimb, dar fara rost.